Noul an școlar înseamnă emoții, planuri și aceleași întrebări care revin, an de an, în școlile din Dolj. Cât de pregătit este sistemul, unde sunt profesorii de care este nevoie și cum poate școala să rămână un loc în care copiii să capete încredere, nu doar note? Despre toate acestea, dar și despre concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ, deficitul de cadre didactice la materiile exacte, impactul inteligenței artificiale și relația dintre profesori, părinți și elevi, am discutat cu Daniel Alexandru Ion, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Dolj. Dincolo de cifre și proceduri, un mesaj rămâne esențial. Copiii trebuie ascultați, încurajați și lăsați să își găsească propriul drum! 

Reporter: Domnule inspector general, a început și anul școlar 2026-2027. Cum l-ați simțit? Cum a fost începutul acestui an?

Daniel Alexandru Ion, inspector general ISJ Dolj: Pentru noi, anul școlar începe de la 1 septembrie. De fapt, pentru instituția pe care o reprezint începe mai devreme, pentru că ne pregătim din punct de vedere administrativ. Este o activitate continuă în școli, chiar dacă este vacanță, pentru pregătirea spațiilor, astfel încât, la debutul noului an școlar, copiii să găsească cele mai bune condiții posibile în unitățile de învățământ. Bineînțeles că sunt emoții, cu toate că trecem prin ele an de an. Ele nu se schimbă. Dacă nu ai emoții, nu simți ceea ce trebuie să simți. Pentru că a forma un copil înseamnă să fii nu numai cel care îi transmite informații seci legate de disciplina pe care o predai, ci și să creezi o legătură cu acesta. O legătură prin care să-i transmiți un set de valori, să-i transmiți încredere, să te implici în viața copilului și să-i oferi un suport.

Rep.: Câți elevi au început acest an școlar în Dolj și cum arată, în cifre, sistemul de învățământ din județ?

D.I.: În acest an școlar, 96.172 de elevi au pășit pe treptele școlilor, în unități de învățământ de stat și particulare. În județul Dolj sunt 217 unități de învățământ cu personalitate juridică, dintre care 183 sunt de stat și 34 sunt private. Dintre acestea, 79 se află în mediul urban și sunt de stat, iar 30 se află tot în mediul urban, dar sunt private. Evident, diferența o reprezintă cele 104 unități de învățământ de stat din mediul rural și cele patru private din mediul rural.

Rep.: Care sunt, în acest an, principalele provocări? Pentru că, până la urmă, în fiecare an există această presiune ca rezultatele să fie bune, dar și ca elevii să nu fie descurajați, mai ales că generațiile acestea sunt cu un grad de sensibilitate mult mai ridicat. 

D.I.:  Într-adevăr, sunt provocări specifice în fiecare an. Nu avem ceva nou, ceea ce nu știu dacă este foarte bine sau este foarte rău. Din toate aceste provocări, încercăm să luăm din ele partea bună, încercăm să ne adaptăm. Sunt noi programe școlare la cei de liceu, sunt lucruri care se întâmplă. Anul acesta, de exemplu, se pare că vom organiza concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ, ceea ce, iarăși, presupune pentru noi, organizatorii, un efort fantastic.

Rep.: Aveți deja un calendar pentru concursul de ocupare a funcțiilor de conducere?

D.I.: Avem și un calendar în această privință. Se vor depune dosarele de înscriere la concurs între 14 septembrie și 2 octombrie. Va fi o platformă dedicată pe care se vor încărca aceste dosare de înscriere la concurs. Vor fi verificate dosarele de concurs, care trebuie să îndeplinească niște criterii minimale. Dacă un candidat nu îndeplinește condițiile pentru a putea participa la concurs, dosarul acestuia va fi respins. Vom avea, la un moment dat, lista finală a candidaților. După aceea vor fi două probe de concurs. De fapt, sunt două probe care se desfășoară. Pe data de 13 octombrie este o probă de evaluare a competențelor, care constă în rezolvarea unui test pe calculator. Pe 20 octombrie, ar trebui să fie proba scrisă pentru toți candidații, după care urmează o probă de interviu, care va fi programată în funcție de opțiunile candidaților pe o perioadă mai lungă de timp. Până pe 9 decembrie avem activitate intensă.

Rep.: Fizic, cum se vor desfășura aceste concursuri? Unde vor fi organizate probele?

D. I.: Vom vedea unde putem să organizăm efectiv aceste probe. O să încercăm să găsim varianta cea mai bună, care să ofere cele mai bune condiții. Din comisiile de organizare fac parte reprezentanții Inspectoratului Școlar, colegii noștri, profesori din județul Dolj, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai universităților. Noi avem o colaborare cu Camera de Comerț și Industrie și cu cele două universități, Universitatea de Medicină și Farmacie și Universitatea din Craiova. Ne-au ajutat și ne-au trimis colegi pentru a face parte din aceste comisii. Vor fi și reprezentanți ai consiliilor locale.

„O școală merge bine atunci când echipa de conducere este performantă”

Rep.: Subiectele sunt stabilite la nivel național sau fiecare județ decide?

D.I.: Sunt stabilite la nivel național. 

Rep.: Aveți un mesaj pentru viitorii candidați la aceste funcții de conducere?

D.I.: Îi încurajez pe toți colegii noștri, care îndeplinesc condițiile, să participe la aceste concursuri. Performanța de la clasă a fiecăruia dintre noi poate fi continuată și prin dorința de accedere într-o funcție de conducere. Cred că aceia dintre noi care au demonstrat că pot produce rezultate frumoase în activitatea de la clasă trebuie să se implice și în activitatea de management. O școală merge bine atunci când echipa de conducere este performantă, când echipa de conducere are o comunicare bună cu autoritățile locale, cu părinții și când lucrurile astea nu se întâmplă doar pe hârtie, făcând niște parteneriate pe care le semnăm unii sau alții.

Rep.: Rămânând la partea de resursă umană, cum stăm în acest moment din punct de vedere al personalului calificat? Cum stau unitățile de învățământ? Aveți semnale din teritoriu? Unde există un deficit?

D.I.: Observăm, în ultimii ani, o tendință de creștere a numărului acelor colegi care vor să ocupe poziții de educator, învățător, profesor de limba română, engleză. Acolo avem un excedent de personal. Pe de altă parte, sunt și discipline unde nu stăm bine. La fizică, suntem foarte deficitari. Căutăm și găsim cu greu personal calificat pentru a acoperi orele de fizică și chimie. La matematică, începem să simțim faptul că nu avem suficient personal. Suntem puși în anumite situații, suntem provocați în anumite situații și apelăm până și la colegi de-ai noștri care au ieșit la pensie.

Rep.: Înțeleg că cei tineri fug de aceste materii?

D.I.: Nu știu. Cred că a fost o tendință. Anumite măsuri care sunt luate în sistemul de educație acum își vor produce efectele peste 10 ani sau peste 15 ani. După Revoluția din 1989, știți foarte bine că facultățile tehnice, considerate mult mai dificile, au avut un declin. Și, bineînțeles, sistemul universitar n-a mai produs atâtea cadre didactice în această zonă a științelor exacte cum o făcea în anii precedenți. S-au inversat cumva rolurile. Sistemul universitar sau foarte mulți dintre colegii noștri au ales discipline umaniste și din ce în ce mai puțini au considerat atractive facultăți precum matematica, fizica, chimia, informatica. La informatică, a fost o perioadă în care lucrurile au mers bine. Erau mulți studenți pentru că mergeau către IT. Acum, odată cu apariția inteligenței artificiale, foarte mulți elevi din clasele a XI-a și a XII-a care în anii precedenți nici nu discutau, aveau ca primă opțiune automatică, calculatoare, mergeau către informatică, își reconsideră pozițiile pentru că se simt amenințați și se îndreaptă, din ce simt eu, din ce văd din discuțiile purtate cu copiii, către alte direcții. Simt o tendință de a schimba un pic direcția, adică merg către Politehnică, către facultăți de Construcții și încep să se reorienteze. Efectele acestei reorientări se vor vedea peste alți câțiva ani buni.

Rep.: Cum am putea rezolva această problemă? Ne-am uitat la efect, dar poate ar trebui să mergem la cauză. Cum credeți că îi putem redirecționa pe copii către matematică, fizică, către aceste domenii?

D.I.: Orientarea în carieră trebuie făcută din clasele mici, dar cumva treptat, în etape. Eu nu sunt de principiu acela care spune că părintele îi spune copilului ce trebuie să facă. Și eu am copii și, bineînțeles, că îmi doresc tot ce e mai bun pentru ei, dar nu o să impun copilului meu sau n-am să fac orice pentru a-l îndruma către o anumită direcție. Am fost, la un moment dat, la clasă, la o clasă de matematică-informatică, la Colegiul Carol I. Era o clasă bună. Și era unul dintre elevi pe care l-am simțit în mai multe rânduri că are niște deficiențe destul de mari. Și zic: „Măi, dar de ce ai venit totuși pe direcția asta?” „Păi, așa mi-a zis mama.” Și nu e bine să forțăm copiii să facă ceea ce ne dorim noi.

Rep.: Și profesorul își dă seama? Realizează că un copil poate, de exemplu, să devină un profesor excepțional de fizică?

D.I.: Da. Cred că vocația o ai în tine, odată cu vocația de dascăl. Orice lucru se educă și se șlefuiește, ca orice piatră, pentru a obține strălucirea diamantului respectiv. Cu efort, cu seriozitate, cu pregătire se obțin rezultate. Cred că meseria de dascăl este una extraordinară, care îți oferă niște satisfacții pe care multe alte meserii nu ți le pot oferi.

Rep.: Vă doriți ceva diferit pentru școlile din Dolj în acest an? Să se întâmple ceva diferit?

D.I.: Îmi doresc să înțelegem cu toții că acești copii care intră în școală nu sunt niște roboți care pot fi ghidați cu ajutorul unor telecomenzi de către părinți sau cadre didactice. Mi-aș dori să înțelegem cu toții că implicarea trebuie să fie activă și din partea părinților, dar în anumite limite. Pentru că părinții trebuie să fie partenerii noștri, nu cei care să decidă sau să pună anateme: „Ăla este frumos, ăla este urât, ăla este deștept”. Trebuie să fie de fiecare dată alături de noi. Dacă părintele și profesorul sunt de aceeași baricadă și au același țel, copilul, ușor-ușor, va urma calea cea bună. Cred că și disciplina are un rol important. Adică nu ne place să respectăm regulile, dar până la urmă orice societate funcționează în baza unor legi, în baza unor reguli și ele trebuie respectate cu strictețe. Așadar, îmi doresc foarte tare ca fiecare dintre noi să respecte aceste reguli. Succes tuturor!